martes, 9 de noviembre de 2010

El día de Muertos / Ziua Morţilor / Day of the Dead, en Contemporary Literary Horizon


Perspectives: María Eugenia Mendoza (México)
EL DIA DE MUERTOS / ZIUA MORŢILOR
DAY OF THE DEAD
 
Dicen que los mexicanos nos burlamos tanto de la muerte, que hasta nos la comemos en forma de calaveritas de azúcar, amaranto o chocolate, esos dulces tradicionales que se integran a la ofrenda, junto a platillos y bebidas regionales, flores, papel picado, velas, fotografías y elementos que distinguían los gustos y aficiones del difunto, para recordarlo en el Día de Muertos.
   El carácter festivo que le imprimen los colores, aromas, texturas y formas a la ofrenda, así como la algarabía propia durante la preparación de los alimentos, el armado y adorno de la ofrenda, contrasta con la solemnidad de mantener en la memoria a los seres queridos que ya no pertenecen al mundo de los vivos.
    El espíritu de la fiesta de muertos, en las comunidades rurales, está íntimamente ligado a la celebración de la cosecha, por lo que dependerá de la abundancia o escasez la cantidad de alimentos y objetos a ofrendar.
   Esta celebración aparece en los calendarios maya y mexica, en el mes de noviembre. Sobrevive a la conquista, la colonia y a la aculturación presente en prácticamente todas las sociedades actuales que han adoptado la noche de brujas y todo el sentido comercial del halloween.
...

   Se spune că noi, mexicanii, luăm în derâdere atât de mult fenomenul morţii, încât consumăm sub formă de cranii de zahăr sau de ciocolată, acele dulciuri tradiţionale ce se aşază pe altarul decedatului - alături de mâncăruri şi băuturi tradiţionale, flori, confeti, lumânări, fotografii şi lucruri legate de gusturile şi pasiunile acestuia – comemorându-l în acest fel în Ziua Morţilor.
   Caracterul festiv pe care îl conferă culorile, aromele, aranjamentul şi formele - altarului, precum şi agitaţia din timpul preparării alimentelor, pregătirii şi împodobirii altarelor, contrastează cu solemnitatea rememorării persoanelor iubite ce nu mai aparţin acestei lumi.  
   În comunităţile rurale, obiceiul sărbătorii morţilor, este strâns legat de serbarea recoltei, de a cărei abundenţă sau sărăcie va depinde  cantitatea de alimente şi obiecte ce vor fi împărţite.
   Această sărbătoare este consemnată în calendarul maya şi mexican în luna noiembrie. Ea a subzistat cuceririlor, colonizărilor şi aculturaţiilor prezente practic în toate societăţile actuale ce au adoptat noaptea vrăjitoarelor precum şi întregul caracter comercial al halloween-ului.

Traducere şi adaptare: Daniel Dragomirescu
...

  It is said that we, Mexicans, make such a mock of the death, that we even eat skulls of sugar or chocolate, which are traditional sweets that are laid on private sanctuaries – alongside with traditional foods and drinks, flowers, confetti, photos and things that reflect the tastes and hobbies of the departed – in order to commemorate them during the Day of the Dead.
   The festive air given by the colours, flavours, materials and shapes to the sanctuary, as well as the broil - caused during the food preparation, the arranging and the adorning of the sanctuaries - contrasts with the ceremonial of remembering the beloved ones who no longer belong to this world. 
   Within the rural communities, this tradition of celebrating the dead is bound up with the Harvest Festival, because of its opulence or poorness depends the quantity of food and objects that are to be offered.
   This holy day is registered into the Mayan and Mexican calendar in November. It subsisted the conquests, colonizations and acculturations present in all current societies that have embraced the witches’ night as well as the whole comercial character of the halloween. 
  
Translator: Cristina Neculai
   MA Student, MTTLC, Bucharest University
 
Leer el texto completo, publicado el 4 de noviembre en Contemporary Literary Horizon

También fue publicado en el número 5 (19) septiembre-octubre 2010, de la revista Orizont Literar Contemporan
 

4 comentarios:

Basque-Land dijo...

Thank you Maria. I have never seen a sugar skull and I think they are beautiful. I always learn alot reading your blog. I feel Mexicans have it right when it comes to celebrating and honoring the dead. I think it keeps us in tune with living....that we are not permanent in the flesh that is. Hugs, Rozanna

María Eugenia dijo...

Querida Rozanna:
Me encanta este diálogo entre autoras de blogs.
Estas calaveritas de azúcar asustan a algunos, confieso que yo no soy capaz de comer una, pero admiro la artesanía y la tradición. Ahora que el país vive tanta violencia quise hacer énfasis en que celebramos el Día de Muertos como una celebración a la vida y a la memoria y no como una forma de valorar poco la vida.
Te mando un fuerte abrazo.

River, Blood, And Corn dijo...

Muchas gracias!

María Eugenia dijo...

Gracias por tu comentario.
Un saludo desde la Ciudad de México.